Despre comuna

Comuna Carna se situeaza in partea de Sud a judetului Dolj, la Sud – Est de orasul Bailesti si de-a lungul Drumului National 55A si al Drumului Judetean 561.

Coordonate Carna (latitudine, longitudine): 43,88; 23,59

Se invecineaza cu:

• La Nord – Comuna Goicea
• La Sud – Lacurile Carna, Nasta, Fluviul Dunarea
• La Est – Comunele Macesu de Jos si Macesu de Sus
• La Vest – Comuna Bistret

Comuna Carna se inscrie in linia satelor Ghidici – Rast – Negoi – Bistret – Plosca – Carna – Sapata – Macesu de Jos – Nedeia – Gighera – Zaval.

Distanta dintre comuna Carna si cel mai apropiat oras – Bailesti - este de 35 km. Fata de municipiul Craiova, comuna Carna se regaseste la o distanta de circa 60 km.

Relief

Compus dintr-o campie neteda cu 15-20 m altitudine, acoperita pe alocuri cu dune de nisip.

Clima

Temperat continental de campie cu temperatura medie anuala de 15.5 grade C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -2 grade C. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este mai mare de 23 grade C. Precipitatiile medii anuale sunt de 500 mm. Vantul predominant este austrul (vant uscat care bate cu precadere in timpul verii dinspre vest si sud-vest), vantul din directia est si sud-est.

Hidrografia

Raul Desnatui si lacurile Bistret si Nasta. Apele freatice sunt situate la o adancime de 5-6 m pana la sub 2 m.

Situl Natura 2000 si fauna

Exista intinse mlastini si balti aflate in zona inundabila a Dunarii (complexul lagunar Bistret – Carna – Nasta - Nedeia), zone umede care in mod natural aveau circa 22.000 Ha. In cartea “Regiunea inundabila a Dunarii”, scrisa de Grigore Antipa, aparuta la Bucuresti in 1910 la Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, un volum splendid de 318 pagini si numeroase fotografii, schite, harti mici si cateva harti mari, scrie la pag. 10-12: “Deja in judetul Dolj ea incepe a se mari: mai intai avem o mica portiune intre Cetatea – Calafat, apoi vin nisipurile de la Ciuperceni si de aici incolo incepe a se intinde balta mai intai cu o largime de vreo 4 km, latindu-se ceva mai mult pe la Desa si Rastu. De la Bistret pana la gura Jiului zona de inundatie are o suprafata de aproximativ 20.000 Ha, ea se largeste mult trecand in unele locuri de 10 km si formand baltile bogate in peste de la Bistretu, Carna – Macesul si Nedeia (toate la un loc numite balta Nedeia), care se alimenteaza din Dunare din amonte prin Garla Emirasului (astazi potmolita) si din aval prin Garla Nedeia. Aceasta balta are o suprafata libera de stuf de 3.539 Ha.”

Balta Nedeia are cota de revarsare peste malul Dunarii la 4,28 metri, iar nivelul conventional al baltii (1 metru deasupra fundului) la cota 2,74 metri; este interesant de vazut cum variabilitatea naturala a nivelului inundatiilor face conditii diferite de la an la an in privinta extinderii apelor.

A existat deci o zona umeda imensa, care a cazut prada distrugerilor realizate de om. Mare parte a acestor zone umede au fost desecate inainte de 1989, o mica parte de cca. 2.030 Ha de luciu de apa persista in pescaria Dunareni – Bistret: incinte marginite de diguri care au acum un volum de apa de circa 28 milioane metri cubi… ceea ce inseamna ca din punctul de vedere al dimensiunii, avem aici al doilea corp de apa relative naturala (nu baraje cu lacuri de acumulare), dupa complexul lagunar Razelm. Baltile intinse utilizate pentru cresterea pestilor se situeaza nu departe de cursul Dunarii; adancimea medie a lacului Bistret este de 1,5 metri, iar adancimea maxima atinge 5 metri. Stufarisuri, papurisuri, zone acoperite de pipirig,…, altele cu vegetatie plutitoare, avem deci habitate acvatice variate. Exista aici 6 bazine care comunica controlat intre ele, iar bazinele 1-4 au fost incluse in suprafata sitului Natura 2000. In cazul incintelor cu maluri betonate (dale de beton puse pe dig), marginea de apa nu are cum sa fie prea naturala… valurile bat dalele de beton iar limicolele nu au cum sa gaseasca locuri prielnice; in zonele cu diguri de pamant, mai natural, mai ales in sectoarele unde exista plaje nisipoase/maloase, apar habitate care atrag un numar mare de pasari de mal.

Situl se întinde pe teritoriul a două comune din judeţul Dolj: Bistreţ (6%), Cârna (14%). Terenul are destinaţii diferite: 58,74% este teren arabil, 1.8% vii, 13,11% păşuni, 6,44% livadă, 2.83% râuri şi 17.08% alte corpuri de apă. 75% din teritoriu este proprietate privată şi 25% este proprietate de stat.Situl se întinde pe teritoriul a două comune din judeţul Dolj: Bistreţ (6%), Cârna (14%). Terenul are destinaţii diferite: 58,74% este teren arabil, 1.8% vii, 13,11% păşuni, 6,44% livadă, 2.83% râuri şi 17.08% alte corpuri de apă. 75% din teritoriu este proprietate privată şi 25% este proprietate de stat.

Conform Formularului Standard al Sitului Natura 2000 ROSPA0010 Bistret, aria protejata are 1.915,6 Ha, cuprinse altitudinal intre 9 si 44 m, teritoriu aflat in regiunea biogeografica continental. Ciubaresc aici 12 perechi de pescarel albastru (Alcedo atthis), 16 perechi starc rosu (Ardea purpurea), 50 perechi starc galben (Ardeola ralloides), 25 -34 perechi rata rosie (Aythya nyroca), 20 perechi buhai de balta (Botaurus stellaris), 6 perechi barza alba (Ciconia ciconia), 12 – 24 perechi erete de stuf (Circus aeruginosus), 11 perechi egreta mare (Egretta alba), 75 perechi egreta mica (Egretta garzetta), 120 – 166 perechi lopatar (Platalea leucorodia), 34 – 41 perechi tiganus (Plegadis falcinellus). In perioada de pasaj, situl este utilizat de 4 exemplare de garlita mica (Anser erythropus), 48 berze negre (Ciconia nigra), 20 lebede de iarna (Cygnus cygnus), 78 – 90 picioroange (Himantopus himantopus), 31 – 59 pelicani creti (Pelecanus crispus), 50 – 150 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 1.000 cormorani mici (Phlacrocorax pygmeus), 400 – 450 lopatari (Platalea leucorodia), 180 – 211 tiganusi (Plegadis falcinellus), 44 – 77 ciosintorsi (Recurvirostra avosetta) samd, ceea ce face ca in perioada de migratie sa existe aici peste 20.000 exemplare de pasari de balta.

Situl Ramsar Bistret (nr. 2063), desemnat in 2012, se extinde pe o suprafata de 27.482 Ha si include lacul Bistret, zone fluviale, lagune, ostroave, paduri si terenuri agricole. Este planificata crearea unui sit Ramsar transfrontalier (Romania - Bulgaria).

Pe langa acestea, in arealul comunei Carna gasim o fauna specifica acestui relief: rozatoare (iepurele de camp, soarecele de camp etc.), pasari (prepelita, privighetoarea, graurul etc.), insecte, reptile.

Solurile

Cernoziomuri (inclusiv castanii si ciocolatii), nisipuri slab solificate, soluri argiloiluviare, mlastini.

Resursele naturale

Terenuri agricole valorificate prin diverse culturi.